Alegerea Corectă

ALEGEREA CORECTĂ

               Azi răsfoind printre bloguri am dat peste o poveste extrem de frumoasă ,care se potrivea enorm cu starea prezentă şi care m-a făcut să meditez şi asupra vieţii mele.

               Am să citez din blogul Deliei....povestea este :

* POVEŞTIRI CU TÂLC*...

"Un soldat american, înainte de a pleca pe front, s-a dus la bibliotecă şi a cerut o carte. Era o carte de poezii. A citit cartea care a avut un impact foarte mare asupra sa. Dar ce l-a impresionat mai mult decat cartea erau comentariile pe care cineva le scrisese pe marginile paginilor. Cartea fusese donată bibliotecii de către persoana care scrisese comentariile. Aşa că numele şi adresa ei erau scrise pe carte.

Plecat pe front, a decis să-i scrie acestei doamne. I-a spus cât de mult l-a impresionat cartea şi ce impact au avut comentariile pe care ea le scrisese pe marginile cărţii. Şi ea i-a scris înapoi. Aşa au început să corespondeze şi, cu cât îşi scriau, relaţia lor devenea din ce în ce mai puternică.

Într-una din scrisori, el i-a scris şi a rugat-o să-i trimită o fotografie. Ea i-a spus că dacă se simte apropiat de ea şi dacă dragostea lui este adevărată, nu va conta cum arată. Aşa că nu i-a trimis nicio fotografie.

Când s-a terminat războiul şi el s-a întors în SUA, şi-au dat întâlnire în New York, în Grand Central Station. Ca să se recunoască, ea l-a rugat să ţină cartea în mână, iar ea va avea un trandafir.  

 Aşa că în acea zi, într-un loc imens, un soldat venit de pe front, cu o carte în mână căuta o femeie cu un trandafir în mână. Vă daţi seama ce aşteptări avea? Era pe punctul de a-şi găsi sufletul pereche, femeia pe care o iubea dar pe care nu o văzuse niciodată.

Aşteptând, a văzut o fată superbă, îmbrăcată într-o rochie verde, care-l privea atent. Ea s-a îndreptat către el şi… era minunată. Era dincolo de orice imaginaţie. Iar el s-a uitat şi a văzut că ea nu avea niciun trandafir. 

Lângă el s-a oprit o doamnă mai în vârstă. Avea un trandafir în mână.

Vă puteţi imagina? Tânăra superbă şi doamna care nu arăta foarte bine, dar cu un trandafir în mână. Şi nu era frumoasă, chiar destul de neatrăgătoare şi îmbătrânită. Voi ce aţi fi ales? 

Persoanei cu trandafirul îi ştia sufletul de care se îndrăgostise. Aşa că s-a îndreptat spre doamna cu trandafirul, în timp ce tânăra frumoasă s-a oprit la câţiva paşi de el,  l-a privit şi l-a întrebat:

-          Vii cu mine soldat?

Iar inima lui era sfâşiată. Decizii. Alegeri. S-a gândit un minut. În timp ce tânăra se îndeparta de el, lucrurile corecte l-au determinat să aleagă: şi-a continut drumul către persoana mai în vârstă care ţinea trandafirul în mână, s-a apropiat de ea şi i-a zis:

-          Bună ziua,  şi a invitat-o la cină.

Iar aceasta i-a spus:

-          Fiule, nu ştiu ce se întâmplă aici, dar tânăra îmbrăcată în verde care tocmai a trecut pe lângă tine, m-a rugat să ţin în mână acest trandafir şi mi-a spus că, dacă vei veni la mine, să-ţi spun că te aşteaptă la restaurant"

         Aşa cum spune şi autoarea ,acest rezumat al poveşti m-a pus pe gânduri...ce  puţin seamănă cu realitatea .....în relitate alegerea ar fi fost alta..

Şi din nou o voi cita pe Delia, pentru că a descris perfect starea pe care ţi-o crează această poveste .

".....e ceea ce facem noi toată viaţa. Ne pregătim pentru întâlnirea cu iubirea, ne imaginăm cum ar fi, avem atâtea aşteptări cât ne-am lăsat imaginaţia să zburde. Ne pregătim temeinic de fapt pentru dezamăgiri. Ne punem clar pe un pilot automat, pe "aşa ar trebuie să fie" deşi habar nu avem ce vrem, avem doar nişte fantezii nerealiste. Si atunci când suntem pe cale să întâlnim iubirea nu facem decât să îi dăm cu piciorul, ne lăsăm  sentimentele otravite de visele noastre. 

Nu avem răbdare să stăm de vorba cu noi, să descoperim ce vrem, nu avem răbdare atunci când întâlnim oameni noi în viaţa noastră, ne spunem "nu corespund" şi cu asta basta. 

Nu spun că e greşit să visăm, e extrem de important să visăm. Dar e important să ştim ce vrem de la persoana de lângă noi, cum am vrea să ne facă să ne simţim, ce valori vrem să împărtăşească cu  noi etc. Iar atunci când o vom întâlni nu vom avea nici un dubiu, vom ştii că e ea, atunci când ştim ceea ce vrem nu vom alege decât corect. 

Viaţa ne testează atunci când nu ştim ce vrem, atunci când suntem cu capul prea în nori sau ca struţul în nisip. Atunci avem nevoie de ceva care să ne trezească. 

Mi-am dat seama cât de mult mă păcăleam, visând. Vroiam cu disperare iubirea  în viaţa mea şi atunci atrăgeam persoane nepotrivite, "iniţial" conforme cu visele mele, însă trezirea la realitate era întotdeauna dură.

Mi-am dat seama că îmi spuneam că sunt pregătităă doar pentru că visam, nu şi pentru că ştiam ce îmi doresc, iar în momentul în care aparea cineva în viaţa mea  îi închideam uşa în nas... era "neconform cu cel din visele mele". Sau eram deschisă atât cât vroiam, "deţinând controlul".

Alegerea corectă vine din adâncul sufletului tău, acolo unde nu poate exista altceva decât iubire, unde nu ajunge altcineva decat tu, aşa că nu ai cum să fii rănit(ă). Alegerea corecta înseamnă să laşi uşa deschisă şi să vezi care e mesajul fiecărei persoane sau eveniment care apare în viaţa ta. Poate fi doar un bun prieten, poate te va conduce spre iubirea pe care ţi-o doreşti, poate mai ai ceva de învăţat etc.

Oricum vei simţi ce ai de făcut. ÎNTOTDEAUNA!"

Este cum nu se poate mai adevărat....mulţumesc Delia pentru descrierea acestei stării cum nu se poate mai adevărat.....ALEGEREA CORECTĂ!