Sărbătoarea de Florii

Pentru că sunt o floare între atâtea flori  de pe pământ....duminică voi sărbătorii alături de cei dragi şi alături de toţi cei care poartă numele unei flori...sărbătoarea Floriilor .

SĂRBĂTOAREA  DE FLORII -semnificaţia acestei zile

Floriile... sărbătoarea Intrării Domnului in Ierusalim. În duminica Floriilor, Biserica a rânduit să fie dezlegare la peşte. În seara duminicii de Florii încep deniile din săptămâna Sfintelor Patimi. Floriile şi tradiţiile din această zi. Floriile ...reprezentată prin salcie în cultul religios.

Florii si Pelerinajul de Florii

Pelerinajul de Florii ne aminteşte, împreună cu Sfintele Evanghelii  şi cu slujbele Bisericii Ortodoxe, că Mântuitorul a intrat în Ierusalim pentru ca apoi, în săptămâna următoare, să pătimească multe suferinţe, culminând cu Răstignirea Sa pe Cruce.

Pelerinajul de Florii este, de fapt, o adeverire a biruinţei lui Hristos asupra morţii lui Lazăr şi o prevestire a biruinţei lui Hristos asupra păcatului, asupra morţii ii asupra iadului, prin Invierea Sa proprie din morţi.

Floriile - Intrarea lui Hristos în Ierusalim

Sărbătoarea Intrării lui Hristos în Ierusalim este cunoscută în popor sub denumirea de FLORII

Obiceiuri de Florii - Legenda Salciei

Salcia plângătoare a fost odată un copac mândru, care îşi înălţa cu trufie ramurile spre cer.

Când Pilat chemă pe Isus la judecată şi-l ascultă, fără să-i găsească vină, el îl dădu pe mâna ostaşilor ca să-l chinuiască.

Oştenii sălbatici nu aşteptau decât atâta. Se duseră în grădină ca să-şi caute nuiele şi numaidecât puseră ochii pe ramurile zvelte ale salciei, care stătea în mijlocul grădinii şi din care rupseră o mulţime.

Salcia nu bănuia însă la ce avea să slujească ramurile sale. Dar văzu îndată că Isus fu adus acolo. Oştenii cruzi îi smulseră haina din spate; apoi îl legară de un copac şi-l loviră cu nuielele, până ce ţâşni sângele.

Isus îndură toate chinurile, fără ca din gura lui să iasă o vorbă de jelire. Dar salcia fu cuprinsă de o durere adâncă. Îi era ruşine că-şi dăduse ramurile pentru un lucru atât de rău şi nu mai îndrăznea să-şi întindă ramurile către cerul albastru; jelind, ea îşi aplecă frunzele şi ramurile la pământ.

Oamenii începură să planteze salcia pe mormintele morţilor şi ea se făcu, dintr-o mândreţe de copac, salcia închircită şi plângătoare.

Salcia: simbolul mortii si al vietii

Exista şi o curiozitate legată de acest copac plin de seva vieţii, ce nu a trecut neobservată, şi anume, faptul că ea îşi leapadă florile înainte ca rodul să se lege; că ea de fapt nu se înmulţeşte prin seminţe, ci prin puterea de a arunca vlăstari.

Această curiozitate a devenit "punctul de plecare al unei dialectici mitologice", căci, salcia este "ucigaşul propriului fruct" şi astfel în ea se intâlneşte activa "forţa vieţii şi a morţii". Deşi nu este clar în ce sens anume este folosită, salcia jucă un rol important în timpul sărbătorii Thesmophoria, legată de cultul lui Demeter şi Core. Acest eveniment era dedicat cu exclusivitate femeilor. Cu această ocazie, femeile işi făceau un "pat" din ramuri de salcie pe care stăteau aproape tot timpul sărbătorii.  Care  a fost semnificaţia precisă a acestei practici este greu de reţinut. Totuşi, din literatură existentă, s-a dedus că era un act de dăruire spre o viaţă de castitate ,de puritate feciorelnică, deoarece salcia, fiind un copac "distrugător de rod", trebuie să fi fost şi simbol al reţinerii sexuale.

Cu toate acestea, simbolismul salciei nu se refera numai la viaţa de castitate, căci s-a observat, că atunci când femeile îşi făceau pat de ramuri de salcie, acesta era aşezat pe pământul dătător de viaţa, iar verdele şi pământul erau simboluri sacre ale zeiţelor mame, deci ale fertilităţii. De aici şi ideea că acest act era un mijloc de sfinţire a pântecelui şi de promovare a fertilităţii. Exista, deci, un element paradoxal privind folosirea salciei cu ocazia sărbătorii    Thesmophoria,  căci salcia este prezentata ca simbol atat al mamei cât şi al fecioarei, al rodniciei pântecelui şi al castităţii; al celor vii şi al celor morţi. Totodată, vechii greci i-au atribuit salciei şi calităţi magice.

Ca simbol al adevăruilui creştin, salcia ne învaţă ca adevărata Putere de viaţa este în noi înşine ; ca nouă ne revine să adaptăm această viaţă din nemuritoarele izvoare ale "apei vieţii" care este Hristos. şi astfel să ajungem să trăim prin noi înşine, cu puterea raiului, adevărata noastră menire, aceea de a fi fii ai vieţii, ai lui Dumnezeu.

Şi pentru că Primăvara e anotimpul iubirii şi a frumuseţii... atât a naturii cât şi a sufletului... şi clipa care trece e doar amintirea...să fiţi iubiti în această primăvara, de toţi cei care vă cunosc...lăsaţi căldura primăverii să vă pătrundă în suflet şi zâmbetul să vi se întipărească pe chip...
O PRIMĂVARĂ PLINĂ DE CĂLDURĂ ŞI IUBIRE TUTUROR FLORILOR!